Remembering B. B. King

September 16, 2020 56 3

Remembering B. B. King B.B. King a fost, pe bună dreptate, supranumit ” The King of Blues”. El continuat să fie activ pană în ultimii lui ani.

B. B. King s-a născut Riley B. King, la 16 Septembrie 1925, pe o plantație, Itta Bena, Mississippi, lângă Indianola. Adolescent fiind, cântat la colțuri de stradă pentru câțiva cenți, de multe ori cânta în patru orașe într-o singură seară. În 1947 a plecat în Memphis, TN (cu autostopul) pentru a începe o carieră în muzică. Memphis era orașul spre care toți muzicienii importanți din Sud se îndreptau, pentru că avea o comunitate mare de muzicieni și muzică neagră, unde puteai găsi toate stilurile. B.B. a stat împreună cu Bukka White, unul dintre cei mai apreciați muzicieni de blues din aceea perioada. El este cel care la “școlit” pe B. B. King în arta blues-ului.

BB King - The Thrill Is Gone

Prima mare reușită a fost în 1948, când a cântat în programul de radio a lui Sonny Boy Williamson, la o stație din West Memphis. Acest moment la radio, i-a adus un angajament la Sixteenth Avenue Grill din West Memphis, iar mai târziu a primit un spot de 10 minute la o altă stație de radio. “Kings Spot” a devenit atât de popular încât a fost extins și a devenit ““Sepia Swing Club.” A fost momentul când B.B. a avut nevoie de un nume ca și personalitate radio. La început a fost Beale Street Blues Boy a fost scurtat la Blues Boy King, și ulterior la B.B. King.

Pe la mijlocul anilor ’50, în timp ce B.B. King cânta la o seară de dans în Twist, Arkansas, doi indivizi sau luat la bătaie și au răsturnat un cuptor care funcționa cu kerosene, dând foc la sala. B.B împreună cu toată lumea au ieșit repede afară, doar ca să realizeze că și-a uitat chitara lui acustică în valoare de $30 înăuntru, așa că a fugit repede înapoi în clădirea cuprinsă de flăcări după chitară. Foarte punțin a lipsit să nu piară în incendiu. Când a aflat mai târziu că bătaia a pornit de la o femeie, care se chema Lucille, a decis să-și numească chitara Lucille, ca să-și aducă aminte ca niciodată să nu facă nebunia de a se lua la batăie pentru o femeie. De atunci, toate chitarele lui s-au numit Lucille.

B.B. King - Three O Clock Blues

La scurt timp după ce “Three O’Clock Blues’ a devenit hit în America (#1 în top), B.B. și grupul său au început turneele în toată țara. În 1956 au cântat în 342 de seri, în fiecare seară în altă locație. De la începuturile modeste, când cântat prin baruri, săli de dans, a ajuns să cânte în săli mari de concerte, amfiteatre în toată lumea, devenind cel mai cunoscut muzician de blues în a doua jumătate a secolului trecut.

În timp și-a format un stil unic de a cânta la chitară, ușor de recunoscut. A împrumutat elemente de la Blind Lemon Jefferson, T-Bone Walker și alți muzicieni, totul integrat în stilul lui precis, apreciat și chiar copiat de chitariștii de rock. Stilul lui a devenit model pentru mii de muzicieni de la Eric Clapton și George Harrison la Jeff Beck.

A continuat să cânte în concerte, având o medie de 250 de concerte pe an în toată lumea. Melodiile lui, clasice, nu au lipsit de la nici un concert “Payin’ The Cost To Be The Boss,” “The Thrill Is Gone,” How Blue Can You Get,” “Everyday I Have The Blues,” și “Why I Sing The Blues”.

B.B King a încetat din viață, în somn, la 14 Mai 2015.